Succesiunea este procesul juridic prin care patrimoniul unei persoane decedate este transmis moștenitorilor săi. După decesul părinților, copiii, ca moștenitori legali de prim rang, trebuie să urmeze această procedură pentru a intra în posesia bunurilor succesorale.

Procedura succesorală este reglementată de Codul Civil, Legea notarilor publici nr. 36/1995 și regulamentul aferent. Aceste acte normative stabilesc regulile și documentele necesare pentru deschiderea succesiunii.

Acte necesare pentru deschidere succesiune

Pentru a deschide procedura succesorală, sunt necesare mai multe documente:

i) Certificatul de deces al părintelui. Certificatul de deces este un document oficial care atestă decesul și dovedește ultimul domiciliu al defunctului. El este eliberat de oficiul de stare civilă al localității unde a survenit decesul și este obligatoriu pentru deschiderea succesiunii conform art. 954 din Codul Civil.

ii) Acte de identitate ale moștenitorilor. Actele de identitate ale moștenitorilor (carte de identitate, buletin de identitate sau pașaport) sunt necesare pentru identificarea corectă a acestora.

iii) Actele de stare civilă ale moștenitorilor (certificate de naștere, certificate de căsătorie). Certificatele de naștere dovedesc filiația față de defunct și sunt necesare pentru stabilirea gradului de rudenie și, implicit, a drepturilor succesorale. Ele confirmă relația directă cu defunctul, asigurând o repartizare corectă a moștenirii.

iv) Certificat de căsătorie al defunctului/defunctei. Certificatul de căsătorie este necesar pentru a stabili regimul matrimonial și drepturile succesorale ale soțului supraviețuitor. Regimul matrimonial poate influența semnificativ componența masei succesorale, în special în ceea ce privește bunurile comune ale soților.

v) Acte de proprietate ale bunurilor defunctului. Acestea includ contracte de vânzare-cumpărare, titluri de proprietate, contracte de donație, certificate de moștenitor anterioare (dacă există), contracte de concesiune și documente privind drepturi de proprietate intelectuală. Aceste documente sunt indispensabile pentru stabilirea componenței masei succesorale și pentru determinarea drepturilor reale ale defunctului asupra bunurilor în cauză.

vi) Certificat de atestare fiscală. Eliberat de autoritățile fiscale locale, acest document atestă situația fiscală a bunurilor imobile din patrimoniul succesoral. Este important pentru verificarea existenței eventualelor datorii fiscale care ar putea greva moștenirea.

vii) Extras de carte funciară pentru informare. Dacă imobilele care compun masa succesorală sunt înscrise în cartea funciară, moștenitorii trebuie să prezinte notarului public sau să solicite notarului obținerea acestor extrase, necesare pentru clarificarea situației juridice a bunurilor imobiliare.

viii) Testamentul (dacă există). În cazul în care defunctul a lăsat un testament, acesta trebuie prezentat notarului public. Testamentul poate fi olograf, autentic sau privilegiat, conform art. 1042 din Codul Civil. Prezentarea testamentului este necesară pentru respectarea voinței defunctului și poate modifica semnificativ distribuția bunurilor succesorale.

Actele necesare se depun la biroul notarial competent teritorial, conform art. 103 din Legea nr. 36/1995. Competența teritorială aparține notarului din circumscripția judecătoriei unde defunctul și-a avut ultimul domiciliu. Procesul de depunere implică contactarea biroului notarial, prezentarea actelor originale, completarea unei cereri de deschidere a succesiunii și plata taxelor notariale aferente.

Legea nu prevede un termen limită strict pentru deschiderea procedurii succesorale, dar art. 1103 din Codul Civil stabilește un termen de un an de la data deschiderii moștenirii pentru acceptarea acesteia. Este recomandat ca actele să fie depuse în acest interval pentru a evita complicațiile juridice și pentru a asigura respectarea dreptului de opțiune succesorală.