Succesiunea este reglementată de Cartea a IV-a din Codul Civil (Legea nr. 287/2009), în special de art. 953 și următoarele. Procedura succesorală notarială este detaliată în Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995.
Dreptul de opțiune succesorală
Conform art. 1103 Cod Civil, moștenitorii au un termen de opțiune succesorală de un an de la data deschiderii moștenirii (de la data decesului autorului succesiunii). În această perioadă, aceștia pot accepta sau renunța la succesiune.
Potrivit art. 1108 Cod Civil, acceptarea succesiunii poate fi expresă sau tacită:
- Acceptarea expresă – succesibilul își însușește explicit titlul sau calitatea de moștenitor printr-un înscris autentic sau sub semnătură privată.
- Acceptarea tacită – succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea să îl facă decât în calitate de moștenitor.
Art. 1110 Cod Civil detaliază actele cu valoare de acceptare tacită, precum:
– înstrăinarea drepturilor asupra moștenirii
– renunțarea în folosul unor moștenitori determinați
– acte de dispoziție, administrare definitivă sau folosință a bunurilor din moștenire
Este important de menționat că actele de conservare, supraveghere și administrare provizorie nu valorează acceptare, cu excepția cazului în care din împrejurări rezultă asumarea calității de moștenitor.
Prezumția de renunțare și reducerea termenului de opțiune
Art. 1112 Cod Civil instituie o prezumție de renunțare pentru succesibilul care, deși cunoștea deschiderea moștenirii și calitatea sa de moștenitor, nu și-a exercitat dreptul de opțiune în termenul de un an. Această prezumție operează doar după citarea succesibilului în condițiile legii.
Mai mult, conform art. 1113 Cod Civil, pentru motive temeinice, la cererea oricărei persoane interesate, instanța poate reduce termenul de opțiune succesorală. Succesibilul care nu optează în acest termen redus este considerat că a renunțat la moștenire.
Procedura în cazul neprezentării moștenitorului
- Procedura notarială
– Notarul public va cita moștenitorul care refuză să se prezinte la succesiune, punându-i în vedere să-și exercite dreptul de opțiune succesorală în termenul legal, urmând ca în cazul în care acceptă succesiunea să se prezinte personal ori prin mandatar în fața notarului public;
– Procedura succesorală notarială va continua, de regulă, doar după clarificarea situației moștenitorului absent, în caz contrar, notarul public va îndruma moștenitorii să se adreseze instanței de judecată.
- Procedura judiciară
– Ceilalți moștenitori pot apela la instanța de judecată.
– Moștenitorii absenți vor fi citați la ultima adresă cunoscută.
– După ce constată că moștenitorul care refuză să se prezinte la succesiune a fost legal citat, instanța va proceda la soluționarea procedurii succesorale.
Concluzii și recomandări
Neprezentarea unui moștenitor la succesiune nu blochează definitiv procedura succesorală, dar poate complica și prelungi procesul. În această ipoteză, instanța este cea care are competență în soluționarea procedurii succesorale, procedura succesorală având caracter litigios.
Este important să se acționeze cu promptitudine și în conformitate cu prevederile legale pentru protejarea drepturilor tuturor părților implicate. În acest sens, se recomandă consultarea unui specialist în drept succesoral pentru gestionarea optimă a situațiilor complexe.
Moștenitorii prezenți trebuie să fie conștienți de posibilitatea acceptării tacite a moștenirii de către cei absenți și să acționeze cu prudență în administrarea bunurilor succesorale.