Viza de flotant, cunoscută în terminologia juridică drept dovada de reședință, este reglementată prin Ordonanța de Urgență nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, republicată, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cele aduse prin Ordonanța nr. 9 din 25 ianuarie 2024. Acest act normativ stabilește cadrul legal pentru înscrierea reședinței și implicațiile acesteia pentru proprietarii imobilelor.
Ce înseamnă viză de flotant?
Din perspectivă juridică, viza de flotant reprezintă mențiunea privind stabilirea reședinței, înscrisă pe un document care însoțește actul de identitate. Conform art. 31 alin. (1) din OUG nr. 97/2005, această mențiune se acordă la cererea persoanei fizice care locuiește mai mult de 15 zile la o adresă diferită de cea de domiciliu.
Legea stabilește următoarele caracteristici ale vizei de flotant:
- Durata – se acordă pentru o perioadă de maximum un an (art. 31 alin. (2)).
- Valabilitatea – este condiționată de locuirea efectivă la adresa declarată.
- Limitare numerică – nu poate fi înscrisă dacă în Registrul Național de Evidență a Persoanelor (RNEP) sunt înregistrate mai mult de 10 persoane la adresa respectivă (art. 31 alin. (3)).
Ce implică viza de flotant pentru proprietar?
- Acordul proprietarului pentru stabilirea reședinței
Articolul 32 alin. (1) din OUG nr. 97/2005 stipulează că, în absența unui contract care să ateste titlul locativ al solicitantului (deci inclusiv contract de închiriere), este necesară o declarație scrisă a găzduitorului (proprietarului) de primire în spațiu. Aceast declarație trebuie însoțită de un document care atestă titlul locativ al proprietarului sau înscrierea în registrul agricol.
Declarația poate fi făcută în mai multe moduri, conform art. 32 alin. (2):
– în fața funcționarului din cadrul serviciului public comunitar de evidență a persoanelor
– în fața polițistului de siguranță publică
– la notarul public
– la misiunea diplomatică sau oficiul consular al României
- Verificări din partea autorităților
Articolul 32 alin. (1^3) din OUG nr. 97/2005 prevede că, în cazul în care la adresa respectivă au înscrisă reședința cel puțin două persoane, autoritățile competente vor solicita structurii locale a poliției naționale efectuarea de verificări în teren. Aceste verificări au scopul de a confirma că solicitanții locuiesc efectiv la adresa declarată.
Implicații pentru proprietar:
- posibilitatea unor vizite inopinate ale autorităților
- obligația de a permite accesul organelor de poliție pentru verificări
- potențiala necesitate de a furniza informații suplimentare.