Concubinajul, deși reprezintă o realitate socială în România, nu beneficiază de o reglementare juridică expresă în legislația civilă. Codul Civil nu recunoaște concubinajul ca o formă legală de uniune, ceea ce implică absența unui cadru normativ specific pentru protecția drepturilor partenerilor de concubinaj.

Cu toate acestea, jurisprudența și doctrina juridică au dezvoltat anumite mecanisme de protecție a drepturilor concubinilor, bazate pe principii generale de drept și pe interpretarea extensivă a unor norme juridice existente.

Din perspectiva juridică, concubinajul este definit ca o relație de fapt între două persoane de sex opus sau de același sex, caracterizată prin stabilitate și continuitate, dar lipsită de formalitățile legale ale căsătoriei. Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Keegan c. Irlandei (1994), a recunoscut că relația de concubinaj poate intra sub protecția art. 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care garantează dreptul la respectarea vieții private și de familie.

Drepturile patrimoniale ale unei femei ce a trăit în concubinaj

În absența unui regim matrimonial legal aplicabil, drepturile patrimoniale ale concubinilor sunt guvernate de regulile dreptului comun. Astfel:

1. Bunurile dobândite în timpul concubinajului. Se aplică regimul proprietății comune pe cote-părți (art. 632-635 Cod Civil), dacă se poate dovedi contribuția fiecărui partener la achiziție.
2. Contractele între concubini. Sunt valabile și produc efecte juridice, fiind guvernate de principiul libertății contractuale.

Drepturile unei femei ce a trăit în concubinaj legate de copii

Legislația română nu face distincție între copiii născuți în cadrul căsătoriei și cei născuți din relații de concubinaj. Astfel:

1. Autoritatea părintească – este exercitată în comun de ambii părinți, conform art. 503 Cod Civil.
2. Pensie de întreținere – poate fi solicitată în baza art. 499-510 Cod Civil, cuantumul fiind stabilit în funcție de nevoile copilului și posibilitățile părinților.

Dreptul unei femei ce a trăit în concubinaj la moștenire

Concubinii nu au calitatea de moștenitori legali reciproci. Pentru a beneficia de drepturi succesorale, este necesară întocmirea unui testament în favoarea concubinului, cu respectarea rezervei succesorale a moștenitorilor rezervatari (art. 1086-1090 Cod Civil).

Protecția împotriva violenței domestice

Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată, include în sfera sa de protecție și persoanele aflate în relații de concubinaj. Astfel:

• ordinul de protecție poate fi solicitat de victima violenței domestice, indiferent de statutul relației (art. 23-35 din Legea nr. 217/2003).
• măsuri de protecție – includ evacuarea agresorului din locuința comună, interzicerea contactului cu victima, obligarea la consiliere psihologică etc.
• sprijin și asistență – victimele au dreptul la consiliere juridică gratuită și la asistență socială, conform art. 16 din Legea nr. 217/2003.

În concluzie, deși concubinajul nu beneficiază de o reglementare juridică specifică în România, femeile aflate în astfel de relații pot invoca o serie de drepturi și mecanisme de protecție bazate pe normele generale de drept civil, dreptul familiei și legislația privind combaterea violenței domestice.