Procedura succesorală, reglementată în principal de Cartea a IV-a din Codul Civil (Legea nr. 287/2009), reprezintă ansamblul de operațiuni juridice prin care se realizează transmiterea patrimoniului unei persoane decedate către moștenitorii săi. Această procedură implică stabilirea masei succesorale, identificarea moștenitorilor și determinarea drepturilor acestora asupra bunurilor succesorale.
În conformitate cu art. 1103 din Codul Civil, succesiunea se deschide la data decesului persoanei fizice, moment din care începe să curgă termenul de opțiune succesorală. Potrivit art. 1103 alin. (1), acest termen este de un an de la data deschiderii moștenirii. În cadrul acestui termen, potențialii moștenitori pot accepta succesiunea fie expres, prin declarație autentică notarială sau înscris sub semnătură privată, fie tacit, prin acte sau fapte concludente care denotă intenția clară de acceptare a moștenirii.
Dezbaterea succesorală se realizează, de regulă, în fața notarului public, conform procedurii notariale prevăzute de Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, republicată. În situații de litigiu între moștenitori, competența de soluționare revine instanțelor judecătorești.
Succesiunea este gratuită în primele 6 luni?
Contrar unei percepții eronate, procedura succesorală nu beneficiază de gratuitate în primele șase luni de la data deschiderii moștenirii. Dezbaterea succesorală implică costuri specifice, care se calculează în funcție de valoarea bunurilor ce compun masa succesorală.
Taxe succesiune
Costurile asociate procedurii succesorale variază în funcție de momentul dezbaterii succesiunii raportat la data decesului autorului succesiunii, precum și de valoarea și natura bunurilor succesorale.
- Succesiunea dezbătută în termen de 2 ani de la data decesului:
În această situație, costurile principale constau în:
a) Onorariul notarial, stabilit conform Ordinului Ministrului Justiției nr. 177/C/2024 privind aprobarea Normelor privind tarifele de onorarii minimale pentru serviciile prestate de notarii publici. Acesta se calculează progresiv, în funcție de valoarea masei succesorale, după cum urmează:
- Pentru o valoare de până la 20.000 lei: 2,7% din valoare, dar nu mai puțin de 240 lei/dosar.
- Pentru valori între 20.001 lei și 35.000 lei: 540 lei + 1,9% din ce depășește 20.001 lei.
- Pentru valori între 35.001 lei și 65.000 lei: 725 lei + 1,6% din ce depășește 35.001 lei.
- Pentru valori peste 65.001 lei: 1.205 lei + 0,85% din ce depășește 65.001 lei.
b) Tariful de intabulare a drepturilor reale imobiliare dobândite prin moștenire, care se calculează la 0,15% din valoarea imobilului, stabilită conform grilei notariale, dar nu mai puțin de 60 lei/imobil.
- Succesiunea dezbătută după 2 ani de la data decesului:
În această situație, pe lângă onorariul notarial și tariful de intabulare menționate anterior, se adaugă și impozitul pe moștenire, reglementat de art. 111 din Codul Fiscal (Legea nr. 227/2015). Acesta se calculează la o cotă de 1% aplicată la valoarea masei succesorale imobiliare, stabilită conform grilei notariale.
Este important de menționat că aceste tarife reprezintă niveluri minimale, putând exista variații în funcție de complexitatea dosarului succesoral și de politicile specifice ale birourilor notariale.
În concluzie, deși procedura succesorală nu beneficiază de gratuitate în primele șase luni, finalizarea acesteia în termen de doi ani de la data deschiderii succesiunii prezintă avantaje fiscale semnificative. Moștenitorii sunt încurajați să inițieze procedura cât mai curând posibil pentru a evita costuri suplimentare și potențiale complicații juridice.