În dreptul succesoral românesc, conform articolului 964 din Codul Civil, fratele decedat fără descendenți se încadrează în categoria colateralilor privilegiați. Aceștia, împreună cu ascendenții privilegiați (părinții defunctului), formează clasa a II-a de moștenitori legali. Această clasificare are importanță în determinarea modului în care se desfășoară procesul succesoral și în stabilirea beneficiarilor moștenirii.

Distribuția patrimoniului succesoral în acest caz depinde de câțiva factori cheie:

1. Prezența părinților – dacă defunctul a lăsat în urmă atât părinți, cât și frați sau surori, moștenirea se împarte în funcție de numărul ascendenților privilegiați care vin la moștenire. Cu un singur părinte în viață, acesta primește un sfert din moștenire, iar colateralii privilegiați, indiferent de numărul lor, primesc trei sferturi. Dacă ambii părinți sunt în viață, ei primesc împreună jumătate din moștenire, iar colateralii privilegiați cealaltă jumătate.
2. Existența soțului supraviețuitor – Codul Civil acordă drepturi succesorale substanțiale soțului supraviețuitor, care vine în concurs cu orice clasă de moștenitori. Când soțul supraviețuitor vine la moștenire în concurs atât cu ascendenți privilegiați, cât și cu colaterali privilegiați, partea cuvenită clasei a doua este de două treimi din moștenire. Dacă soțul supraviețuitor vine în concurs fie numai cu ascendenți privilegiați, fie numai cu colaterali privilegiați, partea cuvenită clasei a doua este de o jumătate din moștenire.
3. Absența părințilpr – în absența ascendenților privilegiați, colateralii privilegiați vor culege întreaga moștenire sau partea din moștenire cuvenită clasei a doua. 

Împărțirea moștenirii între colateralii privilegiați se face, în principiu, în mod egal. Totuși, legea prevede situații specifice:

1. Reprezentare succesorală – când colateralii privilegiați vin la moștenire prin reprezentare succesorală, moștenirea sau partea din moștenire ce li se cuvine se împarte pe tulpină.
2. Linii colaterale diferite – în cazul în care colateralii privilegiați sunt rude cu defunctul pe linii colaterale diferite, moștenirea sau partea din moștenire ce li se cuvine se împarte, în mod egal, între linia maternă și cea paternă.

Procedura succesorală

Dezbaterea procedurii succesorale în cazul unui frate decedat fără copii implică mai multe etape importante:

1. Deschiderea succesiunii – are loc la data decesului fratelui și marchează începutul termenului de opțiune succesorală.
2. Termenul de opțiune – potențialii moștenitori au la dispoziție un an pentru a-și exprima opțiunea de a accepta sau renunța la moștenire.
3. Declararea bunurilor – moștenitorii sunt cei care declară bunurile ce compun masa succesorală și au obligația de a prezenta notarului public înscrisurile relevante.
4. Datoriile succesiunii – moștenitorii răspund pentru datoriile succesiunii doar în limita activului succesoral, nefiind obligați să le acopere din propriul patrimoniu.
5. Eliberarea certificatului de moștenitor.

În cazul existenței unui testament lăsat de fratele decedat, acesta va fi luat în considerare cu prioritate. Printr-un astfel de testament, frații defunctului pot fi dezmoșteniți în totalitate, deoarece frații nu au calitatea de moștenitori rezervatari. Această posibilitate subliniază importanța verificării existenței unui testament valid în procesul succesoral.